21 mai: Trei sărbători importante se întâlnesc în aceeași zi pentru credincioșii și poporul român

Calendarul creștin ortodox din 2026 adunaă trei celebrări importante pe aceeași dată: 21 mai. La patruzeci de zile după Paști, credincioșii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, iar românii cinstesc în același timp Ziua Eroilor și pomenesc Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Semnificația Înălțării Domnului

Conform Faptelor Apostolilor, după Înviere, Mântuitorul S-a arătat ucenicilor pentru patruzeci de zile, după care S-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în prezența lor. Înainte de a se înălța, Hristos le-a promis apostolilor trimiterea Duhului Sfânt, făgăduință care s-a împlinit la Rusalii.

Tradițiile creștine localizează locul acestui eveniment pe Muntele Măslinilor, la Ierusalim, unde se află o capelă ce păstrează o piatră cu urma piciorului lui Iisus. Acest loc este venerabil pentru creștini și musulmani, fiind destinație de pelerinaj.

Sărbătoarea este marcată de o salutare tradițională între credincioși: "Hristos s-a înălțat!" la care se răspunde "Adevărat s-a înălțat!"

Ziua Eroilor și semnificația sa

Dincolo de dimensiunea religioasă, 21 mai poartă și o încărcătură comemorativă profundă. Pomenirea eroilor români la praznicul Înălțării a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920, iar această decizie a fost consolidată prin alte hotărâri sinodale în 1999 și 2001, când ziua a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, cea de-a patruzeci zi de la Sfintele Paști a fost declarată oficial Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională a poporului român. În acest sens, bisericile ortodoxe din țară oficiau slujbe dedicate memoriei eroilor care și-au pierdut viața pe front, în închisorile sau în lagărele de concentrare.

Sfinții Constantin și Elena

Tot pe 21 mai se prăznuiesc Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena, două personalități cu semnificație majoră în istoria creștinismului.

Împăratul Constantin a fost factor determinant în recunoașterea creștinismului ca religie permisă în Imperiul Roman și a stabilit duminica drept zi oficială de odihnă. Mama sa, Elena, a jucat un rol esențial în promovarea credinței creștine. Conform tradiției, ea este legată de descoperirea Sfintei Cruci și de construirea unor lăcașuri sfinte în locuri venerabili pentru creștini.

Obiceiuri și practici tradiționale

Poporul numește Înălțarea Domnului și "Ispas", după numele unui cioban care, ascuns în spatele unor pietre, a fost martorul tăcut al evenimentului și a povestit mai târziu celor din jur ce a văzut.

Tradițiile legate de această zi sunt numeroase și păstrate cu sfinție în multe regiuni. Oamenii și-au obiceiul să poarte frunze de nuc la brâu, în amintirea unui obicei atribuit lui Iisus. Casele sunt bătute cu leuștean, iar vitele sunt lovite ușor cu aceeași plantă pentru protecție și sănătate. Se mai taie o mică porțiune din cozile vitelor și se îngroapă într-un furnicar, însoțite de dorințe ca Dumnezeu să dea atâți miei și viței câte furnici se găsesc în acel furnicar.

În această zi se sfinţesc plantele medicinale tradiționale: leușteanul, paltinul și alunul. O credință populară spune că cine moare de Ispas va ajunge în Rai.

În anumite zone, se ţin Moşii de Ispas, iar casele și mormintele sunt decorate cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean. Se pregătesc pomeni pentru decedați, cu pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu. Vitele sunt marcate, iar mieii sunt tăiați. Este considerat și ultimul moment din an când se mai pot vopsi ouă în roșu.

O legendă populară spune că la nașterea lui Iisus, în grajdul de la Betleem, boii au fost blânzi și liniștiți, dar caii au fost neliniștiți. Maica Domnului a hotărât ca acei cai să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a șasea după Paști, zi numită și "Paștele Cailor".

Tradiții legate de Sfinții Constantin și Elena

Credința populară spune că pe 21 mai nu este oportun să se lucreze pământul sau să se înceapă semănatul, deoarece munca din această zi ar rămâne fără rod. În unele comunități, oamenii se abțin de la treburile gospodărești, iar femeile nu spală și nu torc, pentru a menține norocul în casă.

Focurile aprinse în curți sau la marginea grădinilor sunt crezute a avea puterea de a allunga animalele sălbatice și spiritele rele. În anumite sate, păstorii profită de această zi pentru a-și alege conducătorul și a stabili locurile stânelor, iar localnicii se adună la horă, obicei similar celui din perioada Rusaliilor.

Se mai spune că 21 mai marcheaza termenul final pentru semănatul porumbului, orzului și melcului, deoarece orice se seamănă după această dată ar putea se se usuce.