27 iulie: Ziua Sfântului Pantelimon, medicul milostiv și ocrotitorul celor bolnavi

Calendarul creștin ortodox marchează pe 27 iulie pomenirea Sfântului Pantelimon, una dintre figurile cele mai venerate ale Bisericii Ortodoxe. Sfinția sa este cinstită drept "doctorul fără de arginți", iar credincioșii îl invocă ca pe ocrotitorul profesiei medicale și tămăduitorul celor suferinzi.

Porecla prin care este cunoscut reflectă esența vie­ții sale: refuzul de a căuta averi și renunțarea la orice compensație pentru faptele bune pe care le-a săvârșit. Conform tradițiilor creștine, Pantelimon nu cerea contraprestație pentru vindecările pe care le aducea, iar averea sa era împărțită săracilor.

Viața și martiriu

Sfântul a trăit în perioada împăratului Maximian Galeriu, iar nașterea sa s-a petrecut în anul 284 în cetatea Nicomidia. Tatăl său era păgân și senator la curtea imperială, pe când mama sa, Evula, profesa credința creștină în taină. La naștere a primit numele Pantoleon, cu sensul de "puternic ca leul".

După moartea mamei, tânărul Pantoleon a fost atras de învățăturile păgâne și a studiat la Școala de Medicină din Nicomidia, devenind apoi ucenicul medicului Eufrosin. Talentul său a fost observat de împărat, care l-a numit doctor la propria curte.

Punctul de cotitură în viața sa a venit prin întâlnirea cu preotul creștin Ermolae, care i-a vorbit despre Hristos ca adevăratul vindecător al sufletelor și trupurilor. Într-o zi, Pantoleon a descoperit pe cale un copil decedat după ce fusese mușcat de o șarpe. S-a rugat în numele Mântuitorului, iar minunea s-a petrecut: copilul a revenit la viață. După această întâmplare, a primit Botezul și noul nume, Pantelimon, care înseamnă "cel cu totul milostiv".

De la acel moment, viața sa s-a dedicat vindecării bolnavilor prin mijloace medicale combinate cu credință și rugăciune. Ceilalți medici din Nicomidia, consumați de invidie din cauza succesului său, l-au denunțat împăratului. Pentru că nu a renunțat la credința în Hristos, Pantelimon a fost supus unor chinuri severe. În final, Maximian a ordonat decapitarea sa, iar trupul să fie ars.

Tradiția creștină povestește că din rana sfântului ar fi curs lapte, iar măslinul la care fusese legat ar fi rodit. Trupul său ar fi rămas intactul focului și a fost îngropat cu onor în anul 303.

Venerație în Transilvania

Mănăstirea Oașa din județul Alba îl are pe Sfântul Pantelimon drept ocrotitor, iar hramul acestui lăcaș de cult coincide cu sărbătoarea sa.

Obiceiuri și superstiții în ziua de 27 iulie

Tradițiile populare românești au asociat acestei zile sfinte o serie de recomandări privind activitățile care trebuie evitate:

Lucrurile grele la câmp sunt descurajate: în trecut, comunitatea rurală credea că prin absența muncii agricole în această zi, gospodăriile vor fi protejate de furtuni, grindină, secetă și alte calamități.

Munca în gospodărie este considerată nepotrivită: credința populară susține că cei care se angajează în activități casnice în ziua aceasta riscă să aducă boli, necazuri sau pierderi asupra familiei lor.

Spălatul și curățenia casei sunt evitate: în anumite regiuni ale țării, femeile se abțineau de la spălat rufe și alte treburi menajere pe 27 iulie.

Cositul, țesutul și tricotatul sunt interzise: în gospodăria tradițională, aceste meșteșuguri, alături de torsul și prelucrarea lânii, erau considerate inadecvate pentru ziua aceasta.

Somnul pe parcursul zilei este descurajat: o superstiție veche avertizează că persoana care doarme în ziua de 27 iulie ar putea avea dificultăți la trezire sau ar fi lipsită de vigoare.