Înălțarea Domnului: obiceiuri și superstiții pe 21 mai

Ziua de 21 mai 2026 aduce pentru români o semnificație deosebită: pe lângă praznicul Înălțării Domnului, care se marchează la patru decenii după Paște, aceasta coincide și cu Ziua Eroilor, precum și cu pomenirea Sfinților Constantin și Elena.

Această sărbătoare religioasă este însoțită de o bogată moștenire de tradiții și superstiții populare, care au ghidat comportamentul credincioșilor de-a lungul generațiilor.

Activități dezaprobate în această zi

Potrivit credinței populare, pe 21 mai se recomandă evitarea oricăror treburi considerate grele. Atât în gospodărie, cât și pe câmp, credincioșii se abțin de la spălat, cusut, curățenie sau alte munci obositoare. Ziua este dedicată rugăciunii și tăcerii, iar munca fizică intensă este asociată cu posibilitatea de a atrage ghinion.

De asemenea, tradiția sfătuiește ca în această zi să nu se certe, să nu se înjure și să nu se hrănească gânduri rele. Întreaga zi trebuie petrecută în pace și respect față de semnificația sărbătorii.

O altă credință răspândită în popor spune că nu este potrivit să dai lucruri cu împrumut în Înălțarea Domnului, mai ales sare, bani sau obiecte din casă. Se crede că prin aceasta se risipește noroc și belșug din gospodărie. În unele regiuni, oamenii nu dau nici măcar sare sau foc din casă, din teama că ar putea provoca pagube sau certuri în familie.

Semănatul este de asemenea descurajat după această dată, deoarece credința populară spune că plantele semănate după Înălțare nu vor produce rod.

Tradiții și obiceiuri în diferite zone

În Transilvania, sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Ispas sau Paștele Cailor. În multe sate, oamenii se adună la biserică pentru a-și pomeni cei decedați și pentru a distribui bucate de pomană.

Plantele considerate protectoare, cum ar fi leușteanul sau frunzele de nuc, ocupă un loc important în tradițiile zilei. Acestea sunt amplasate la porți, ferestre sau în interiorul caselor cu scopul de a apăra gospodăria de rele.

În regiunile Banatului și Țara Hațegului, sărbătoarea este marcată prin organizarea nedelor - festivități la care se adună membrii comunității, rude din alte localități și prieteni. Aceste întruniri, cunoscute și sub numele de "rugă", sunt momente de veselie și reîntâlnire.

După slujba bisericii, în anumite zone se organizează procesiuni pe câmp, unde se sfințesc recoltele. Oamenii traversează localitatea și lanurile, uneori mergând și spre pădurile din apropiere.

Bisericile și casele sunt frumos ornamentate cu flori și spice verzi de grâu, reflectând credința că în această zi sunt binecuvântate holdele și fânul.

Pregătiri pentru sărbătoare

În ajunul zilei, ca și la fiecare sărbătoare importantă, gospodinele pregătesc mâncare și efectuează curățenia casei. Se gătesc și bucate speciale care sunt oferite de pomană pentru sufletele celor decedați, conform credinței populare că acestea au nevoie de hrană simbolică înainte de a se înălța la cer.