Perioadele lungi de sedentarism cresc semnificativ riscul de deces prin cancer, arată studiu de 12 ani

Cercetătorii de la Universitatea din Glasgow au publicat în revista PLOS Medicine concluzii alarmante privind legătura dintre sedentarismul prelungit și mortalitatea prin cancer. Studiul, care a urmărit mai bine de 91.000 de persoane din proiectul UK Biobank pe o perioadă medie de 12 ani, arată că modul în care acumulăm orele de inactivitate contează la fel de mult ca și totalul acestora.

Riscul crescut al inactivității neîntrerupte

Utilizând dispozitive purtabile pentru a măsura activitatea fizică, cercetătorii au descoperit că nu este suficient să ne gândim doar la câte ore petrecem pe scaun zilnic. Ceea ce contează cu adevărat este dacă acele ore sunt fragmentate prin mișcare sau dacă rămân în blocuri continue de inactivitate.

Datele arată că fiecare oră suplimentară de sedentarism neîntrerupt pe parcursul unei zile se asociază cu o creștere de aproximativ 10% a riscului de deces prin cancer. Perioadele de inactivitate care depășesc 30 de minute consecutive s-au dovedit a fi deosebit de problematice din perspectiva sănătății.

Cum mișcarea ușoară poate face diferența

Partea mai optimistă a cercetării constă în constatarea că chiar și mișcările simple pot oferi protecție semnificativă. Înlocuirea unei ore de sedentarism cu activitate fizică ușoară — cum ar fi plimbări lente, treburi casnice sau călcatul hainelor — s-a asociat cu o reducere de 12% a riscului de deces prin cancer.

Schimbări mai substanțiale au oferit rezultate și mai bune. Înlocuirea a jumătate de oră de inactivitate cu mers obișnuit a redus riscul cu 8%, în timp ce cinci minute de alergare în locul celor cinci minute de stat au dus la o scădere de 22% a riscului.

Mesajul specialiștilor

Dr. Frederick Ho, coordonatorul studiului, a subliniat că vestea bună constă în simplitatea intervenției. „Întreruperea timpului petrecut pe scaun cu ceva la fel de ușor precum o scurtă plimbare ar putea oferi protecție", a explicat cercetătorul. El a remarcat, de asemenea, că recomandările curente de sănătate se concentrează în principal pe exercițiile moderate și intense, dar noile descoperiri sugerează că mișcarea ușoară merită o atenție egală.

Recomandări practice pentru cei care lucrează la birou

Pentru persoanele cu profesii sedentare, implementarea schimbărilor necesare nu necesită transformări dramatice. Cercetătorii propun o serie de obiceiuri simple dar eficace:

• Ridicarea de pe scaun la fiecare 30 de minute
• Plimbări scurte prin spațiul de lucru sau locuință
• Urcatul unor trepte
• Activități casnice ușoare
• Mers pe jos în pauze
• Statul în picioare sau deplasarea în timp ce se vorbesc apeluri telefonice

Esența recomandării constă în frecvența întreruperilor, nu în intensitatea lor. Activitățile ușoare contează și ele, conform datelor studiului.

Limitări importante ale cercetării

Autorii subliniază că studiul este observațional și deci stabilește o asociere statistică, nu o relație de cauzalitate directă. Cercetarea nu afirmă că toți cei care stau mult pe scaun vor dezvolta cancer sau că sedentarismul este singurul factor responsabil pentru riscul observat. Pentru a înțelege mecanismele exacte și a elabora recomandări individualizate, sunt necesare cercetări suplimentare și studii clinice.

Totuși, concluzia rămâne clară: nu este suficient doar să facem sport; la fel de important este să ne asigurăm că nu stăm nemișcați pentru perioade lungi. Pentru cei care petrec ore întregi la birou, o pauză scurtă la fiecare 30 de minute ar putea fi o modificare simplă, dar potențial foarte importantă pentru sănătatea pe termen lung.