Bruxelles revizuiește în scădere prognozele pentru economia României în 2026

Comisia Europeană a revizuit substanțial în scădere previziunile privind dinamica economiei românești pentru anul curent. Potrivit raportului de primăvară al Executivului comunitar, publicat joi, creșterea PIB-ului României se estimează la doar 0,1% în 2026, comparativ cu proiecția de 1,1% din perioada toamnei. În paralel, rata inflației ar urma să ajungă la 7%, depășind anterior estimările care indicau o valoare sub 6%.

Pentru 2027, perspectivele se îmbunătățesc semnificativ. Produsul intern brut este așteptat să se redreseze la 2,3%, iar inflația să scadă la 3,7%, apropie de ținta Băncii Naționale a României.

Analiștii europeni atribuie stagnarea din 2026 unei combinații de factori. Consolidarea fiscală în derulare și prețurile ridicate la energie vor comprima semnificativ consumul intern, reduc venitul real disponibil al populației. Totuși, investițiile finanțate din fonduri comunitare și exporturile nete sunt așteptate să contribuie pozitiv la creștere. Recuperarea din 2027 va fi sprijinită de așteptări privind scăderea inflației și îmbunătățirea condițiilor de creditare.

Indicatorii recenți sugerează o deteriorare a încrederii economice. De la începutul acestui an, consumatorii și-au redus semnificativ achiziții, producția industrială a scăzut, iar fluxurile turistice interne s-au micșorat. Exporturile vor încetini, deși vor rămâne în creștere moderat, oferind o contribuție pozitivă limitată prin balanța comercială.

Investițiile în construcții rezidențiale ar urma să continue redresarea din 2025, iar cheltuielile în infrastructura publică vor crește pe seama finalizării proiectelor din Facilitatea de Redresare și Reziliență. Totuși, creșterea neîncrederii investitorilor, alimentată de riscurile geopolitice și incertitudinile politice interne, va afecta probabil investițiile private în prima jumătate a anului. Recuperarea graduală a încrederii ar putea consolida creșterea investițiilor străine directe.

Pe piața muncii, după ani de condiții restrictive, ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025, iar această tendință va persista. Rata șomajului se anticipează să crească moderat la aproximativ 6,3% în 2026, înainte de a scădea în 2027. Înghețarea salariilor în sectorul public pentru 2025 și 2026 a limitat creșterea compensațiilor nominale sub 10%, iar ritmul moderat al majorărilor de salarii se va menține și în 2027.

Privitor la inflație, conflictul din Orientul Mijlociu a încetinit tendința de scădere rapidă anticipată pentru semestrul doi din 2026. Impactul asupra prețurilor energetice s-a dovedit mai persistent. Măsuri guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețurilor gazelor pentru consumatori, au atenuat parțial majorările de preț.

Situația finanțelor publice s-a îmbunătățit ușor. Deficitul bugetar a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, ca rezultat al pachetelor de consolidare implementate între decembrie 2024 și septembrie 2025. Se estimează o scădere la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. Investițiile publice vor crește de la 6% la aproape 7% din PIB, în timp ce cheltuielile curente vor scădea ca pondere, reducând cheltuielile totale cu aproximativ 0,3% din PIB.

Majorările de taxe adoptate anterior vor aduce o creștere a veniturilor cu 1,4 puncte procentuale din PIB. Cheltuielile de apărare vor crește de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% în 2027, susținute de împrumuturile din programul SAFE.

Datoria publică va continua să crească, ajungând la aproximativ 63% din PIB în 2027, de la sub 55% în 2024, determinată în principal de deficitele persistente și de sarcinile legate de serviciul datoriei.

Executivul european identifică riscuri în principal în direcția negativă. Instabilitatea politică internă și incertitudinile privind calea de ajustare fiscală pot submina încrederea investitorilor. Deficitul de cont curent ar urma să scadă gradual, ajungând la 6,4% din PIB până în 2027.