CNAIR se confruntă cu riscul executării silite după disputa cu Pizzarotti privind Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș - Turda

România se confruntă cu o amenință serioasă la adresa finanțării proiectelor de infrastructură rutieră. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a pierdut un arbitraj cu antreprenorul italian Impresa Pizzarotti, care a construit Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș - Turda.
Datoria pe care CNAIR trebuie să o onoreze depășește deja 340 de milioane de lei și crește lunar cu aproximativ 2 milioane de lei din cauza dobânzilor și penalităților acumulate.
Potrivit informațiilor disponibile, constructorul italian se pregătește să inițieze proceduri de executare silită împotriva companiei de drumuri. O asemenea măsură ar putea duce la blocarea conturilor CNAIR, ceea ce ar genera consecințe grave pentru finanțarea lucrărilor de infrastructură în derulare, inclusiv pentru proiecte cofinanțate prin PNRR și Programul Transport.
Istoricul contractului și întârzierile în execuție
Contractul pentru Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș - Turda a fost încheiat în 2014, cu o valoare de 540 de milioane de lei. Termenul inițial de finalizare era stabilit pentru anul 2016.
Execuția lucrărilor s-a confruntat cu întârzieri semnificative pe parcursul mai multor ani. Printre motivele invocate se numără problemele legate de procedurile de expropriere, relocarea infrastructurii de utilități și deficiențe identificate în studiul de fezabilitate.
Tronsonul a fost pus în circulație abia la sfârșitul anului 2020, iar recepția oficială a lucrărilor s-a desfășurat în 2021. Ulterior inaugurării, segmentul a manifestat probleme recurente, cu apariția de surpări și alunecări de teren care au necesitat lucrări de remediere.
Penalități, arbitraj și acordul nerevalabil
În 2020, CNAIR a aplicat penalități constructorului pentru nerespectarea termenelor contractuale. Impresa Pizzarotti a contestat aceste sancțiuni și a deschis o procedură arbitrală la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a României.
Constructorul italian a susținut că decalajele în execuție au fost determinate de acțiuni ale statului român, invocând exproprierea tardivă, nelocalizarea la timp a utilităților și modificări de proiect solicitate posterior.
În noiembrie 2021, pe parcursul procedurii arbitrale, conducerea CNAIR, sub autoritatea directorului general Cristian Pistol, a semnat un acord cu antreprenorul italian. Prin acest document, compania recunoștea o parte din responsabilitatea pentru întârzieri și accepta limitarea compensațiilor la aproximativ 179,6 milioane de lei, inclusiv TVA.
Tribunalul arbitral a determinat ulterior că acordul nu posedă valoare juridică suficientă, întrucât a fost semnat sub formă privată, fără autentificare notarială și fără mandat special pentru renunțarea la drepturi în litigiu.
Sentința arbitrală și creșterea datoriei
În noiembrie 2025, Curtea de Arbitraj a pronunțat o hotărâre obligând CNAIR să achite peste 320 de milioane de lei. Suma cuprinde costuri suplimentare de execuție, TVA și dobânzi penalizatoare.
Datorită neefectuării plății, valoarea totală a depășit între timp pragul de 340 de milioane de lei.
În aprilie 2026, reprezentanții italieni au propus o variantă de compromis: CNAIR să achite o tranșă inițială de 185 de milioane de lei până la 15 mai, cu restul sumei rambursate în rate până la finele anului, evitând astfel procedurile de executare silită.
Termenul a expirat fără un răspuns favorabil din partea CNAIR, care continuă să susțină că nu recunoaște obligații depășind plafonul stabilit prin acordul din 2021.
Amenințarea cu poprirea și implicațiile pentru proiectele europene
Surse din mediul de afaceri indică faptul că avocații Impresa Pizzarotti pregătesc demararea procedurilor de executare silită împotriva CNAIR.
Dacă instanța va autoriza poprirea conturilor companiei de drumuri, plățile pentru marile șantiere de infrastructură aflate în execuție pe teritoriul României ar putea suferi perturbații semnificative.
Contextul se agravează prin faptul că CNAIR administrează în prezent proiecte importante finanțate din fonduri europene, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență și din Programul Transport.
Compară opțiunile


