Guvernul deschide arhivele diplomației din anii de după 1989: Mineriade, vizita Regelui Mihai și căderea URSS

Într-o ședință de joi, Executivul a dat curs propunerii Ministerului Afacerilor Externe și a adoptat o hotărâre privind deschiderea accesului la documentele diplomatice din perioada de trei ani cuprinsă între 1 ianuarie 1990 și 31 decembrie 1992.

Potrivit ministrului Oana Țoiu, inițiativa cuprinde peste 5.000 de dosare care vor fi puse la dispoziția cercetătorilor și opiniei publice în etape succesive. Volumul de material este substanțial: 5.376 de dosare organizate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de spațiu de depozitare.

Aceasta constituie cea mai amplă tranșă de material diplomatic declasificat de la redeschiderea documentelor anterioare anului 1989. Perioada acoperită este una de importanță deosebită pentru istoria țării noastre, marcând primele scrutinuri democratice, conflictele din minele de cărbune din iunie 1990, revenirea suveranului Mihai în 1992, desprinderea Germaniei de diviziune, dezagregarea URSS și apariția Comunității Statelor Independente.

Dosarele păstrate includ materiale cu titluri precum „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989", „Reunificarea Germaniei (1990)", „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai" și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS".

Ministrul Țoiu a subliniat necesitatea acestei acțiuni, declarând că cetățenii români au dreptul să cunoască pe bază de documente cum s-a desfășurat tranziția. Ea a observat că multe informații au rămas ascunse prea mult timp, iar lipsa lor a favorizat speculații și suspiciuni. Repoziționarea politicii externe a României după 1989 – ieșirea din alianța cu Moscova și alegerea unei noi orientări în fața primei mari crize post-Război Rece – ar trebui să fie accesibilă istoricilor, cercetătorilor și societății, nu închisă în seifurile instituționale.

Ministrul a precizat că aceste documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste zece ani, dar continuau să fie clasificate ca secrete de serviciu. Guvernul intenționează să continue demersul de digitalizare și publicare progresivă, considerând că o democrație matură studiază și pune la dispoziția cetățenilor propriul trecut recent.

Unele categorii de documente vor rămâne exceptate de la deschidere: materialele referitoare la cifrul de stat și instrucțiunile corespunzătoare, precum și documentele privind sediile și măsurile de protecție ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Aceste excepții vor fi evaluate separat în conformitate cu legislația care reglementează protecția informațiilor clasificate.

Hotărârea a primit avizul favorabil din partea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și din partea Ministerului Justiției, reprezentând o continuare a eforturilor de transparență instituțională demarate anterior prin deschiderea documentelor MAE din perioada anterioară anului 1989.

Etapa următoare va implica pregătirea documentelor pentru accesul public. Arhivele Diplomatice ale ministerului vor efectua operații de inventariere, procesare arhivistică și digitalizare. Cercetătorii și publicul vor putea consulta dosarele pe măsură ce acestea sunt finalizate conform standardelor profesionale specifice domeniul arhivistic.