Mândrie și prejudecată într-o nouă dimensiune la Festivalul de Teatru din Alba Iulia

O reinterpretare îndrăzneață a unui clasic

Cum ar putea funcționa o scenă când cinci actrițe sunt lăsate libere să redefinească complet conceptele teatrului tradițional? Regizorul Alexandru Mâzgăreanu a găsit răspunsul prin crearea spectacolului "Mândrie și prejudecată (un fel de)", o producție a Teatrul Excelsior din București care a demonstrat cum un text clasic poate deveni o experiență teatrală cu totul nouă.

Reprezentația din miercuri, 20 mai 2026, în sala Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, în cadrul Festivalului de Teatru Povești, s-a desfășurat în fața unei săli pline, oferind spectatorilor trei ore de teatru plin de vitalitate și inovație.

Jocul pe scenă ca o dansă perfect orkestrată

Ceea ce s-a petrecut pe scenă a fost descris drept un "tiki-taka teatral" – Camelia Pintilie, Dana Marineci, Oana Predescu, Ana Urdoiu și Maria Alexievici au creat o coreografie de dialogue rapide și scene fluide. Actrițele au transmis replici scurte cu precizie, au navigat prin materialul literar cu abilitate, iar glume subtile și ironii fine au fost plasate strategic pe parcursul spectacolului.

Mesajul principal al acestei reprezentații a fost clar: teatrul nu trebuie să fie plictisitor. Spectatorii s-au bucurat de o demonstrație de virtuozitate teatrală care a respins convențiile genului și a arătat că stând trei ore într-o sală de teatru se poate trăi o experiență captivantă și distractivă.

Perspectiva neașteptată: prin ochii celor care serveau

Adaptarea lui Jane Austen porneşte de la o premisă provocatoare: ce s-ar întâmpla dacă poveștile de dragoste din romanele clasice ar fi spuse din perspectiva servitoarei? În perioada Regenței, acestea erau singurele femei care aveau dreptul să muncească, iar ele cunoșteau cu exactitate fiecare secret din casele aristocratice.

Acțiunea spectacolului se desfășoară integral prin prisma acestor femei – ele sunt cele care văd și aud totul, care cunosc adevăratele motive din spatele faptelor aparente. Această schimbare de perspectivă transformă radical modul în care se percepe povestea.

Decor ingenios și prezenți constante

Simplitatea și ingeniozitatea decorului completează viziunea regizorului: un ring de dans înconjurat de oglinzi care se transformă în pereți, iar pereții se transformă înapoi în oglinzi – o ironie fină referitoare la rolul servitoarei victoriene care vedea și auzea totul. Actrițele sunt responsabile cu totul: se îmbracă, se dezbracă, mută decorul, iar o pauză de curățenie în mijlocul spectacolului se potrivește perfect cu premisa narative.

O generație nouă redefinește scena

Exagerările controlate și englezismele deliberate care ar putea fi enervante în alte contexte se integrează organic în economia spectacolului. Cinci actrițe din noul val al teatrului român rămân pe scenă de la început până la sfârșit, demonstrând o dedicație și o energie care nu lasă loc pentru moarte teatrală.

Festivalul din acest an marchează o confruntare între generațiile vechi și noul val al teatrului. Ceea ce s-a văzut la Alba Iulia a fost o victorie decisivă a noilor voci – un spectacol care demolează teatrul clasic și arată că există căi alternative pentru a aduce clasicele în fața publicului contemporan, fără a pierde din relevanță nici pentru cei care iubesc tradiția.