Ministerul Agriculturii vizualizează reactivarea sistemului antigrindină între 2026 și 2028

Conducerea Ministerului Agriculturii a exprimat disponibilitatea de a relua programul național antigrindină în următorii doi-trei ani, dar sub condiția realizării unor cercetări ample care să clarifice impactul real al acestei tehnologii.

Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a declarat într-un eveniment public că sistemul ar trebui reactivat în perioada 2026–2028, cu scopul de a testa și documenta mai bine funcționarea acestuia. Ministrul a precizat că infrastructura pentru următorii doi decenii este deja construită pentru a susține acest sistem.

Programul antigrindină național ar putea contribui la atenuarea efectelor unor fenomene meteorologice severe, inclusiv grindina, viiturile și inundațiile. Totuși, sistemul se află în stare de inactivitate de aproape trei ani, după ce numeroși agricultori au ridicat obiecții, susținând că rachetele antigrindină ar fi provocat seceta în teritoriile lor.

Barna a subliniat că o decizie cu privire la reluarea programului trebuie să se bazeze pe dovezi științifice riguroase și nu pe plângerile provenite dintr-o singură regiune. În momentul de față, nu există date științifice concludente care să dovedească că lansarea rachetelor antigrindină reduce cantitatea totală de precipitații.

„Fără dovezi științifice nu putem confirma cu siguranță că au existat efecte secundare negative asupra regimului ploilor. Din această cauză, propun ca, în condiții diferite și cu acordul fermierilor, programul să fie reluat pentru 2026, 2027 și 2028", a explicat ministrul.

În perioada propusă, autoritățile intenționează să continue testarea sistemului actual utilizat în România, precum și a noii tehnologii aflate în fază experimentală în Satu Mare prin programul transfrontalier de colaborare cu Ungaria. La expirarea celor trei ani, pe baza datelor colectate, se va putea lua o decizie fundamentată pentru viitorul acestui program.

Ministrul a mai subliniat că o politică națională nu poate fi suspendată sau modificată în funcție de preferințele unui singur județ. Deși înțelege preocupările și interesele locale, Barna a afirmat că deciziile de anvergură națională trebuie să se bazeze pe perspective mai largi și pe interesul general al țării, nu pe solicitări particulare ale unei singure regiuni.