Noua lege a salarizării: bugetarii vor primi compensații tranzitorii dacă salariul scade după recalculare

Sistemul de protecție a veniturilor pentru bugetari

Conform proiectului pus în dezbatere publică, salariații din sectorul bugetar nu vor suferi pierderi financiare în cazul în care recalcularea conform noii legi ar duce la venituri mai reduse. Mecanismul prevede acordarea unei compensații salariale lunare, care va fi plătită cel târziu până la finele anului 2031.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, a explicat la Digi24 cum va funcționa acest sistem de protecție. Dacă un angajat are în prezent un venit de 4.370 de lei, iar noua grilă ar calcula un salariu de 4.200 de lei, persoana va continua să primească suma inițială. Ministrul a precizat că „pe 5 ani de zile ai garantat venitul în plată".

Cum se calculează diferența salarială tranzitorie

Diferența dintre noul salariu și venitul actual va fi acordată sub formă de diferență salarială tranzitorie, calculată și plătită lunar, individual, până cel târziu la 31 decembrie 2031. Luna de referință pentru stabilirea acestei protecții este decembrie 2026.

Potrivit proiectului, diferența salarială tranzitorie este definită ca un drept salarial individual și apare atunci când salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel din luna decembrie 2026. Protecția se aplică cu condiția ca persoana să ocupe aceeași funcție și să-și desfășoare activitatea în aceleași condiții.

Implicații fiscale și de contribuții

Ministrul Pîslaru a subliniat că această compensație tranzitorie este impozabilă și intră în calculul contribuțiilor sociale, având efecte și asupra drepturilor viitoare, inclusiv asupra pensiei. Proiectul stabilește că drepturile salariale sunt exprimate în valoare brută și sunt supuse impozitării conform legislației în vigoare.

Ce nu se ia în calcul

La determinarea salariului din decembrie 2026, care servește drept reper pentru calcularea diferenței tranzitorii, nu vor fi incluse:

• drepturile salariale pentru activități din proiecte finanțate prin fonduri europene
• drepturile salariale pentru gestionarea proiectelor cu finanțare europeană
• stimulentele acordate pentru administrarea financiară a fondurilor europene

Limitări ale protecției

Angajații nou încadrați în funcții din sectorul bugetar după intrarea în vigoare a legii nu vor beneficia de această protecție. Pentru cei deja în sistem, compensația se acordă doar până la momentul încadrării sau promovării într-o altă funcție decât cea ocupată la data implementării legii. Această nuanță este crucială: protecția veniturilor este direct legată de funcția ocupată și de condițiile de muncă existente.

Noul sistem de salarizare

Legea propune o grilă de salarizare bazată pe coeficienți, cu 12 grade salariale și intervale de coeficienți între 1,00 și 8,00. Salariile de bază, soldele, salariile de funcție și indemnizațiile vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului cu o valoare de referință.

Valoarea de referință va fi stabilită anual prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor, respectând limitele fiscal-bugetare.

Contestații și proceduri

Angajații nemulțumiți de calculul salariilor, sporurilor, premiilor sau altor drepturi salariale pot depune contestații la ordonatorul de credite în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ. Ordonatorii de credite trebuie să soluționeze contestațiile în 30 de zile calendaristice. După aceasta, persoanele nemulțumite se pot adresa instanței competente.

Importanța în contextul PNRR

Noua lege a salarizării unitare constituie unul dintre cele mai importante jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pîslaru a comunicat că adoptarea acesteia este corelată cu o alocare de 770 de milioane de euro din PNRR, iar termenul țintă pentru adoptare este 31 august 2026.

Oficialul a clarificat că proiectul nu este conceput ca o creștere generală a salariilor din administrația publică, ci mai degrabă ca o reorganizare a grilelor și o reducere a inechităților salariale. Conform simulărilor prezentate de minister, aproximativ 56% din posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale.