Sondaj INSCOP: Doi din cinci români susțin alegerile anticipate ca ieșire din criza politică

Conform unui studiu de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 11-14 mai 2026, doar 41% din electoratul român vede în alegerile parlamentare anticipate răspunsul la impasul politic actual. Restul cetățenilor, mai exact 50,7%, consideră că soluția mai pragmatică ar consta în constituirea unui nou executiv pe baza forțelor politice deja prezente în Legislativ.

Direcționarea spre anticipate nu se bucură de susținere unanimă nici măcar între simpatizanții unor partide. Alegătorii PNL, PSD și USR se opun în majoritate acestui demers, în timp ce doar susținătorii AUR văd cu favoare organizarea unor noi alegeri. Restul electoratului nu s-a pronunțat clar asupra acestei întrebări.

Orientarea geopolitică a viitorului executiv rămâne un punct de consens pentru majoritatea românilor. Aproximativ două treimi din populație (65,6%) doresc ca noul guvern să păstreze calea pro-europeană și pro-occidentală care a caracterizat politica externă a țării. Cu toate acestea, o pondere semnificativă - o pătrime din cetățeni (26,2%) - consideră că ar trebui schimbată această direcție.

Disparitățile de opinie pe această temă se observă mai ales între electoratele diferitelor partide. Votanții PSD, PNL și USR sunt în proporții covârșitoare (95%, respectiv 89% și 74%) în favoarea continuării cursului european. Situația se prezintă diferit în rândul simpatizanților AUR, unde doar 49% susțin direcția pro-occidentală, în timp ce 42% o resping.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat în comunicatul oficial că tendința de respingere a orientării europene - care ajunge la 26% la nivel național - se apropie de proporția acelora care ar susține ieșirea României din Uniunea Europeană (aproximativ 22%). Acesta a avertizat asupra pericolului pe care îl reprezintă amplificarea narațiunilor anti-europene, alimentate atât de propaganda rusă cât și de actorii politici și de influență locali care le preiau. În același timp, a remarcat necesitatea de a aborda disfuncțiile structurale care au dus la o distribuție inechitabilă a beneficiilor aderării europene în cei 19 ani de membru.

Segmentele electorale care se pronunță mai ușor pentru formarea unui nou executiv din partidele parlamentare sunt: alegătorii PSD, PNL și USR, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cetățenii cu educație superioară și locuitorii din zone urbane.

Invers, susținerea pentru alegeri anticipate este mai pronunțată în rândul votanților AUR, bărbaților, persoanelor cu vârsta între 45 și 59 de ani și angajaților din sectorul privat.

Privind orientarea geopolitică, sprijinul pentru continuarea drumului european provine mai ales din rândul votanților PSD, PNL și USR, al vârstnicilor, al celor cu studii superioare și al bucureșteanilor. Opinia contrară este mai răspândită în rândul electoratului AUR și al persoanelor cu educație primară.