România se confruntă cu riscul unor penalizări masive din PNRR dacă nu finalizează reformele restante

România se află în fața unei situații deosebit de grave privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Conform unei analize asupra stadiului reformelor, țara noastră are 38 de ținte și jaloane care nu au fost finalizate, iar nerealizarea lor ar putea duce la pierderi financiare substanțiale din fondurile europene alocate.

Potențialul de penalizare depășește 15 miliarde de euro, o sumă care se ridică deasupra valorii totale a banilor pe care România mai are de primit prin intermediul PNRR. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a clarificat că acest risc se materializează în scenariul în care România nu mai implementează nicio reformă din plan. Totuși, el a exprimat încredere că, dacă legislația necesară va fi adoptată, programul va putea continua fără mari probleme.

Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat urgența situației, indicând că nouă dintre reformele restante sunt de o importanță critică și implică modificări legislative care depind de vot parlamentar. Aceste nouă reforme concentrate reprezintă o valoare ce depășește 7 miliarde de euro. Potrivit declarațiilor oficiale, următoarele două săptămâni sunt decisive pentru promovarea acestor proiecte de lege.

Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt clasificate ca reforme cu impact semnificativ. Din acestea, 11 necesită inițiative legislative, iar nouă acte normative de nivel legislativ trebuie aprobate de Parlament, ceea ce impune obținerea unui consens politic larg.

Reformele care încă nu au fost materializate cuprind desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă și legea consolidată privind integritatea. Acestea au fost deja discutate cu oficialii Comisiei Europene. Alte măsuri sunt în așteptarea evaluării Comisiei, cum ar fi reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin introducerea unui sistem de stimulare bazat pe performanță pentru funcționari, precum și legea privind digitalizarea și eficientizarea cercetării, dezvoltării și inovării.

Un alt grup de reforme se află în faza de renegociere cu instituțiile europene. Acesta include legea privind salarizarea unitară, Legea apelor, inițiative de decarbonizare și ajustări la Codul administrativ referitoare la cadrul de competențe. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), deja depus în Parlament, este considerat un proiect esențial pentru atingerea jaloanelor PNRR.

Premierul interimar a anunțat că proiectele de lege aferente reformelor restante vor fi promovate ca inițiative legislative în Parlament, deoarece Executivul interimar nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau depune proiecte în nume propriu. Calendarul stabilit prevede depunerea proiectelor cu aviz favorabil din partea Comisiei Europene până la 15 mai 2026, proiectele în așteptarea avizului până la 22 mai 2026, iar cele în renegociere până la 31 mai 2026.

Alte soluții identificate constau în adoptarea rapidă, la nivel guvernamental, a măsurilor care nu impun modificări legislative. Două acte normative pot fi aprobate prin hotărâre de guvern sau ordin și privesc strategia de biodiversitate și implementarea vămii electronice. De asemenea, alte 24 de ținte și jaloane nu necesită inițiative legislative majore, iar două dintre acestea – restructurarea a trei companii de stat și instituirea unui sistem permanent de elaborare și evaluare a politicii în cercetare, dezvoltare și inovație – pot fi adoptate prin hotărâri de guvern și ar preveni o penalizare cumulată de 0,33 miliarde de euro.

Realizarea acestor reforme depinde în mod crucial de consens politic, dat fiind faptul că cele mai importante trebuie să treacă prin vot parlamentar. Bolojan a subliniat că aceste măsuri au potențial de a genera dezbateri publice ample și implică consecințe financiare semnificative.

Momentul este critic pentru România. Absența unui acord politic rapid și a adoptării legislației necesare ar putea duce la pierderea unor resurse europene esențiale destinate reformelor și investițiilor asumate prin planul de recuperare și reziliență.