Directorul CNAIR denunță sabotaj în disputa cu constructorul italian Pizzarotti privind autostrada Sebeș-Turda

Conducătorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a criticat vehement miercuri poziția secretarului de stat Horațiu Cosma, care ar fi calificat drept „hârtie igienică" un acord privind limitarea revendicărilor financiare negociat cu gigantul constructiv italian Impresa Pizzarotti & C. S.p.A.

Situația a apărut în contextul unui arbitraj prin care CNAIR a fost obligată să verseze 340 de milioane de lei constructorului italian, consecință directă a întârzierilor cauzate de autoritățile române în execuția Lotului 1 al Autostrăzii Sebeș-Turda. Organizația a contestat sentința în fața Curții de Apel București, iar procesul continuă să se desfășoare.

Lecția din dosarul Podului de la Brăila

Pistol a invocat un caz anterior, din urmă cu cinci ani, pentru a ilustra pericolele declarațiilor publice ale oficialilor în dispute cu constructori internaționali. În litigiile cu Webuild (cunoscut anterior sub numele Astaldi) pentru Podul de la Brăila, avocații constructorului au depus la dosar articole semnate de Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, publicate pe platforma USR Tulcea, în care acesta critica competența CNAIR. Aceste documente au fost certificate și prezentate instanței drept dovezi ale faptului că însuși conducerea politică a statului admite culpa CNAIR.

„Constructorii străini urmăresc declarațiile oficialilor români și le folosesc în instanță pentru a-și susține poziția", a explicat șeful CNAIR.

Avertisment public privind daunele pentru stat

Pistol a evidențiat că situația actuală reproduc același model problematic. Secretarul de stat Horațiu Cosma, care a lucrat anterior cu Drulă, a declarat public că acordul semnat de CNAIR constituie „o hârtie igienică semnată pe genunchi".

„Avocații Pizzarotti nu mai au nevoie să dovedească nimic. Argumentele le sunt servite pe tavă. Mă adresez din nou, public: renunțați la declarații care prejudiciază interesele României într-un proces activ în care sunt în joc 340 de milioane de lei. Nu este o chestiune personală. Este vorba despre banii cetățenilor și viitorul proiectelor de infrastructură ale țării", a transmis directorul CNAIR.