Levente Polgar: „Nu mă plâng, dar nu pot să tac" — apelul atletului din Aiud pentru drepturile persoanelor cu dizabilități

Ultramaratonistul aiudean Levente Polgar a lansat o chemare publică de atenție asupra situației financiare critice în care se află persoane cu dizabilități care nu au putut acumula stagiul de cotizare necesar pentru o pensie bazată pe contribuții. Prin intermediul unui mesaj pe rețelele de socializare, sportivul a împărtășit un cupon de plată ce ilustrează realitatea zilnică: o indemnizație lunară de 350 de lei și un drept social de 146 de lei, totalizând 496 de lei lunar.

„Nu mă plâng, dar nu am cum să nu scriu și să nu vorbesc despre umilința și batjocura la care suntem supuși", a transmis Polgar, clarificând că nu dorește să fie perceput ca fiind într-o plângere personală, ci ca un apel public pentru condiția celor care trăiesc cu dizabilități din copilărie și nu au reușit să acumuleze contribuții în sistemul public.

Polgar subliniază absurditatea situației în care se află persoane care locuiesc singure și trebuie să gestioneze cheltuielile elementare cu sume extrem de reduse. „Dacă locuiește singur într-o garsonieră sau într-o casă, la ce să renunțe? La mâncare? La utilități? La medicamente? La îmbrăcăminte?", întreabă atletul, evidențiind imposibilitatea de a acoperi nevoile de bază din prestațiile sociale acordate.

Mesajul său pune în lumină o problemă structurală: diferența abisală dintre indemnizațiile pentru persoane cu dizabilități și pensiile contributive. Cei care au suferit infirmități din copilărie rămân captivi într-un sistem de sprijin minimal, indiferent de eforturile lor ulterioare. Polgar remarcă că aceasta nu este doar o problemă materială, ci și una de demnitate umană.

„Soarta a fost crudă și nedreaptă cu unii dintre noi și ne-a mutilat. Dar oare mai merităm să fim și umiliți?", este întrebarea retorică cu care Polgar și-a încheiat apelul, adresând-o autorităților și societății în ansamblu.

Sportivul a cerut celor care comentează postarea să mențină un ton respectuos și să evite transformarea discuției într-o confruntare politică, dorind ca această problemă să rămână o chestiune de principii și de justiție socială.

Levente Polgar, cunoscut drept „omul care aleargă pentru cei care nu pot", este o figură marcantă a perseverenței și solidarității în Transilvania. La vârsta de șase ani, a fost lovit de tren și și-a pierdut un braț, urmat de doi ani de spitalizare și o recuperare anevoioasă. Cu toate acestea, a devenit ultramaratonist de renume internațional.

În 2023, Polgar a marcat o premieră istorică devenind prima persoană cu infirmitate care a finalizat Tor des Géants, o cursă de aproximativ 330 de kilometri prin Alpii italieni. Trei ani mai târziu, în 2025, a completat pentru a treia oară această competiție de rezistență extremă.

Dincolo de realizări sportive, Polgar s-a implicat activ în viața civică și umanitară. A inițiat Aiud Maraton, competiție cu scop caritabil, a alergat purtând drapelul României în semn de omagiu pentru militarii răniți și a participat la diverse acțiuni de sprijin pentru populații vulnerabile. Prin exemple și acțiuni, el a devenit simbolul depășirii limitelor și al responsabilității față de ceilalți.