Exploziune a cererilor de insolvență personală în rândul românilor. Jocul de noroc, printre cauzele supraîndatorării

România se confruntă cu o creștere fără precedent a numărului de persoane care solicită declararea insolvențelor personale. Datele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) relevă o situație alarmantă: în primele patru luni din 2026 au fost depuse 124 de cereri, reprezentând o creștere de 117,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când se înregistraseră doar 57 de solicitări.

Mihai Silviu Stejar, directorul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, a explicat marți la Antena 3 CNN că motivele invocate de cei care solicită insolvență sunt diverse și uneori surprinzătoare. Principala cauză rămâne scăderea veniturilor, deși în numeroase cazuri debitorii nu pot dovedi această afirmație cu documente credibile.

„Unele justificări sunt cu adevărat reale și pot fi probate prin adeverințe de venit emise de administrațiile fiscale, dar în alte situații analizele dosarelor arată că oamenii s-au supraîndatorat din cu totul alte motive decât cele pe care le declară – de pildă, jocurile de noroc", a precizat Stejar. Totuși, dependența de jocurile de noroc nu reprezintă o pondere semnificativă dintre cauzele generale ale insolvențelor.

Alți factori care determină incapacitatea de plată includ pierderea locului de muncă, diminuarea veniturilor, boli sau afecțiuni medicale neașteptate și accidente, cum ar fi inundații ale locuințelor.

Creștere exponențială a dosarelor

Ritmul de creștere al cererilor de insolvență depășește cu mult predicțiile anilor anteriori. Legea insolvenței persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, iar în fiecare an se înregistrau creșteri graduale de aproximativ 50 de unități. Anul 2026, însă, a marcat o inflexiune dramatică.

În primele patru luni ale anului, au fost depuse mai mult de jumătate din totalul cererilor din 2025, an în care se înregistraseră 226 de solicitări. La nivel național, până în prezent, s-au contabilizat 848 de cereri de insolvență. Dintre acestea, 387 sunt dosare active în diverse stadii de instrumentare, 354 urmează procedura pe bază de plan de rambursare, 30 sunt în procedura simplificată de insolvență, iar 3 sunt în post-procedura judiciară.

Stejar a menționat că dacă tendința actuală se menține, anul 2026 ar putea înregistra de trei ori mai multe dosare decât în 2025.

Cazuri emblematice de supraîndatorare

Directorul ANPC a prezentat două exemple semnificative de solicitări de insolvență care ilustrează complexitatea și uneori incredibilitatea motivelor invocate.

Într-un caz, o doamnă a declarat că a împrumutat peste 100.000 de lei pentru a face față unei infestații cu ploșnițe în apartamentul său. Spunea că a trebuit să arunce tot mobilierul și să renoveze complet locuința. Deși motivul pare plauzibil, Comisia de Insolvență a cerut documente justificative, iar solicitanta a putut prezenta doar un proces-verbal de dezinsecție în valoare de 380 de lei, insuficient pentru a susține cererea.

Al doilea exemplu îl constituie un bărbat care a împrumutat aproape 300.000 de lei, susținând că intenționează să facă investiții pe piața de capital. Declara că posedă experiență de lucru la bursa din New York. Investițiile s-au dovedit profitabile, însă omul a pretins că a pierdut cheia de acces la portofoliul electronic în care se aflau banii și, din acest motiv, nu putea să-și onoreze datoriile. Nici în acest caz nu a reușit să prezinte probe credibile.

„Este extrem de important ca debitorii să poată proba scopul pentru care au contractat creditele și motivele concrete pentru care au ajuns în situație de insolvență", a subliniat Stejar.

Profilul debitorilor și condițiile eligibilității

Debitorii care apelează la procedura de insolvență au, în medie, aproximativ 20 de credite. Profilul acestora este extraordinar de variat, însă procedurile de insolvență se adresează exclusiv persoanelor de bună-credință.

Stejar a precizat că în marea majoritate a cazurilor, debitorii nu se încadrează în aceste prevederi, ajungând în situație de insolvență din culpă proprie, deoarece și-au asumat obligații excesive raportate la situația lor patrimonială reală.