Comisia Europeană pregătește reforme majore ale licitațiilor publice: prioritate pentru produsele și inovația europeană

Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a anunțat că instituțiile Uniunii Europene pregătesc o reformă substanțială a regulilor care guvernează procedurile de licitație publică. Reforma va fi prezentată oficial în luna septembrie, iar anunțul a fost făcut în cadrul unui forum economic desfășurat la Aix-en-Provence, în Franța.

Transformarea are ca scop protejarea capacității de producție din Uniunea Europeană și apărarea modelului economic european în fața unor practici concurențiale considerate neloiale. Potrivit oficialului european, modificările vor fi semnificative: aproximativ 30% din criteriile de atribuire în licitațiile europene nu vor mai depinde exclusiv de factor prețului, ci vor lua în considerare alte elemente pe care UE le consideră strategice.

Aceste noi criterii vor include inovația, preferința pentru produsele europene, reziliența, decarbonizarea și aspectele sociale. Conform evaluărilor Comisiei Europene, o asemenea reorientare va echivala cu redimensionarea modul în care sunt alocați miliarde de euro pe piețele de achiziții publice.

Piețele achizițiilor publice din Uniunea Europeană reprezintă o valoare anuală de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, ceea ce echivalează cu circa 15% din produsul intern brut al blocului comunitar. Comisia Europeană consideră că aceste achiziții constituie un instrument esențial pentru întărirea competitivității, capacității de adaptare și securității economice a Uniunii.

Reformele anunțate pentru 2026 urmăresc implementarea unor criterii precum durabilitatea mediului, reziliența lanțurilor de aprovizionare și marca „Made in Europe" în sectoare considerate vitale pentru economia europeană. Schimbarea vine într-un context geopolitic în transformare rapidă, marcat de concurența intensă din partea Chinei și de utilizarea tarifelor vamale de către Statele Unite.

Séjourné a explicat că modelele de concurență practicate de China și Statele Unite diferă fundamental de cel european, ceea ce determină UE să-și adapteze strategiile pentru a-și apăra baza industrială. În această perspectivă, politica industrială va fi integrată mai puternic în cadrul politicii de concurență a Uniunii.

Alături de reforma licitațiilor, Bruxellesul lucreaza la măsuri de preferință pentru producția europeană în domenii strategice, cum sunt tehnologia automobilă și energia din surse curate. Acestea vor include obligații de achiziție și producție pe teritoriul UE pentru anumite componente din aceste sectoare.

În domeniul energiei solare, de exemplu, o parte din panourile fotovoltaice instalate în Uniunea Europeană vor trebui fabricate în Europa. Aceeași regulă va fi aplicată și pentru reactoarele nucleare. Pentru industria automobilă, noile prevederi vor stabili că vehiculele achiziționate cu fonduri publice europene trebuie să fie de origine europeană, cu cel puțin 70% din componente fabricate în Uniunea Europeană.

Oficialul european a avertizat asupra unui trend îngrijorător. În prezent, ponderea componentelor europene în automobiles produse în UE se situează la aproximativ 75%, dar ar putea scădea semnificativ dacă tendințele actuale vor continua. Estimările arată că această pondere ar putea cădea la 40-50% până în perioada 2030-2035.

Producția automobilă totală din Uniunea Europeană se ridică în prezent la aproximativ 12 milioane de vehicule anual. Fără măsuri corective, volumul producției ar putea scădea la 8-9 milioane de vehicule până în 2035, cu consecințe majore pentru ocuparea forței de muncă în sector.

Prin noile mecanisme de achiziții publice, Comisia Europeană intenționează să folosească puterea de cumpărare a instituțiilor publice europene ca pârghie pentru susținerea industriei locale, protejarea locurilor de muncă și accelerarea tranziției către tehnologii mai ecologice. Reforma va modifica fundamental modul în care sunt evaluate propunerile în procedurile de licitație, acordând o pondere mai mare producției regionale, capacității inovatoare și standardelor de mediu și sociale, nu doar celui mai mic preț oferit.